| A | B |
| „A bate apa-n piua.” „A căuta acul în carul cu fân.” „A face ochi dulci cuiva.” „A face pe cineva cu ou și cu oțet.” „A face pe cineva de două parale.” „A face treaba în doi peri.” „A face umbră pământului degeaba.” „A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.” „A fi cu ochii în patru.” „A fi prins cu cioara vopsită.” „A greși este omeneste.” „A ierta e uşor, a uita e greu.” „A împăca capra cu varza.” „A împușca doi iepuri dintr-un foc.” „A pune carul înaintea boilor.” „A scoate castanele din foc cu mâna altuia.” „A turna gaz pe foc.” „Adeseori te inșeli dacă te iei după coaja copacului.” „Adevărul plutește ca untdelemnul deasupra apei.” „Ai ales pân-ai cules.” „Ai apucat pisica de coadă, învârteşte-o să nu te zgârie.” „Ai carte, ai parte.” „A-i fi frică și de umbra sa.” „Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.” „Ajută-te singur și Domnul te va ajuta.” „Alegeţi prietenii ca şi cărţile: puţini, dar buni.” „Alergătura multă, treaba puțină.” „Amânarea e hoţul timpului.” „Apa trece, pietrele rămân.” „Apele liniștite sunt adânci.” „Apele mici fac râurile mari.” „Are un car cu boi și o sută de nevoi.” „Așchia nu sare departe de trunchi.” „Așchia nu sare departe de trunchi.” „Ascultă învățătura tatălui tau și nu uita povețele mamei tale.” „Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.” „Ascultă tot, dar nu crede tot.” „Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău te muşcă.” „Avocatul nepoftit este bun de pălmuit.” |
„Baba/Surdul n-aude, dar le potrivește.”
|
| C | D |
| „Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.” „Călătorului îi șade bine cu drumul.” „Calul bun se cunoaște în mers, omul bun se cunoaște în prietenie.” „Când ai bani gândeşte-te la ziua când nu-i vei mai avea.” „Când doi se ceartă al treilea câstigă!” „Când îl vede pe tarabă, gândește că e otravă.” „Când sărăcia intră pe ușă, iubirea zboară pe fereastră.” „Când sunt doi puterea crește.” „Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el; când te-a înşelat a doua oară, eşti de vină tu.” „Ce ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.” „Ce facem de bunăvoie e ușor de făcut.” „Ce poți face azi, nu lăsa pe mâine.” „Ce semeni, aia culegi.” „Cearta din dragoste e începutul iubirii.” „Ceea ce înveți în tinerețe este sculptat în piatră.” „Cei care nu rămân, înseamnă că n-au fost.” „Cei care trăiesc aceeași virtute se iubesc.” „Ce-i în mână, nu-i minciună.” „Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.” „Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.” „Cine are un prieten bun nu mai are nevoie de oglindă.” „Cine căută un prieten fără defecte va rămâne singur.” „Cine de glumă nu știe, nu e om de omenie.” „Cine nu lucreazăă vara, n-are ce mânca iarna.” „Cine nu-ncearcă, nici nu câștigă.” „Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.” „Cine se aseamănă, se adună.” „Cine se frige cu ciorba, suflă și în iaurt.” „Cine se scuză, se acuză.” „Cine se trezește de dimineată, departe ajunge.” „Cine seamănă vânt, culege furtună.” „Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre .” „Cine ştie carte are patru ochi.” „Cine știe să iubească n-a făcut pe nimeni să sufere.” „Cu bani poţi cumpăra un pat, nu şi somnul.” „Cu fundul în două luntre.” „Cu o floare nu se face primăvară.” „Cu răbdarea treci marea.” „Cum e stăpânul așa-i și sluga.” „Cum e turcul și pistolul.” |
„Dacă n-ajunge, mai rămâne.” „Dacă nu știi încotro mergi, uită-te înapoi de unde ai venit.” „Dacă o pasăre în colivie nu cântă din dragoste, ea cântă plină de furie „Dacă tăceai, filosof rămâneai.” „Dacă vântul nu suflă în pânze, vâslește.” „De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.” „De la sobă pân’ la foc, pentru leneș e mult loc.” „De muncit nu te pune să muncești, dar nici la masă nu te cheamă.” „De unde muncești, de-acolo trebuie să mănânci.” „Din stejar, stejar răsare.” „Din talpa casei nu poți face doage, nici din coadă de câine sită de mătase. ” „Din talpa casei nu se face obadă de roată. ” „Dragostea este asemeni a două inimi ce ard împreună și se transformă într-una singură.” „Dragostea face un om orb și surd.” „Dragostea îi oarbă, dacă căsătoria îi găsește leacul.” „Dragostea prostește pe cei bătrâni și înțelepțește pe cei tineri.” „Dragostea, necazurile și banii nu pot fi secrete.” „Dreptatea niciodată nu piere.” „Drumul către casa unui prieten nu este niciodată lung.” „Dumnezeu îți dă, dar nu îți băgă în traistă.” „După ce apune soarele, laudă ziua.” „După furtună, răsare soarele.” „După mine, potopul.” „După muncă, odihnă plăcere dulce aduce.” „După război mulți viteji se arată.”
|
| E | F |
| „E bine să cunoşti defectul prietenului, dar nu e bine să-l divulgi altora.” „E greu sa îndrepți un pom și să cioplești un om.” „E mai greu a păstra, decât a caștiga.” |
„Făgăduiala dată, e datorie curată.” „Fapta bună e pentru om cunună.” „Ferește-mă Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.” „Ferește-te de câinele mut și de omul tăcut .” „Ferește-te de proști, pentru că au mintea odihnită.” „Foamea face bucățele bune.” „Frate, frate, dar brânza e pe bani.” „Fudulia e soră bună cu prostia.” |
| G | H |
| „Gândește-te azi și pentru mâine.” „Gândul fuge mai iute ca vântul.” „Gândul rău, dă cu capul în pârâu.” „Gelozia este sufletul iubirii.” „Graba strică treaba.” |
„Haina nu îl face pe om.” „Hambarul gol nu are șoareci.” „Hoțul neprins e negustor cinstit.” |
| I | Î |
| „Iubește și lasă lumea să afle.” „Iubirea adevărată nu rămâne ascunsă.” „Iubirea cuiva care este rău este mai rea decât ura sa.” „Iubirile se îneacă în trădări.” |
„În casa leneșului întotdeauna e sărbătoare.” „În curând, se trădează pe ele însăși.” „În iubire fiecare îl ucide pe cel care-l iubește „În iubire, orice suferință, durere, este ușoară.” „În loc să blestemi întunericul, mai bine aprinzi o lumânare.” „Încetul cu încetul ajungi departe.” „Inimii nu se poate porunci.” „Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine.” „Întâi ascultă și pe urmă vorbește.” „Înteleptul tace și face.” |
| J | L |
| „Jur acum pana nu iese soarele.” | „La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăznește să intre.” „La plăcinte înainte, la război înapoi.” „La treabă se vede omul ce poate.” „Lăcomia pierde omenia.” „Lăcomia strică omenia.” „Lauda de sine, nu miroase a bine.” „Lenea e cucoană mare.” „Leneșul la toate zice că nu poate.” „Limba ta este precum cal – ai grijă de ea, are grijă de tine; dacă o tratezi rău, te va trata rău.” |
| M | N |
| „Mai bine fără prieteni decât cu prieteni răi.” „Mărul nu cade departe de pom.” „Mâța blândă zgârie rău.” „Mâța cu clopoței nu prinde șoareci.” „Merele rele strică pe cele bune.” „Meseria e brățară de aur.” „Mi-e milă de tine, dar de mine mi se rupe inima.” „Minciuna are picioare scurte.” „Minciuna are picioare scurte.” „Mortul de la groapă nu se (mai) întoarce.” „Munca e brățară de aur.” „Munca lungește viața, lenea o scurtează.”
|
„Nici salcia pom, nici boierul om.” „Niciodată pentru un prieten nou nu lepăda pe cel vechi.” „Nimeni nu s-a-mbogățit pe munca cinstită.” „Nimic nu-i fără osteneală.” „Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.” „Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.” „Nu există fum fără foc.” „Nu făgădui ce nu poți împlini.” „Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.” „Nu mor caii când vor câinii.” „Nu natura face frumoasă femeia, ci dragostea.” „Nu poți să reușești în dragoste, dacă ți-e greu să-ți deschizi sufletul.” „Nu pune lupul paznic la oi.” „Nu pune paie pe foc.” „Nu te casători pentru bani.” „Nu te încrede în cânele care dă din coadă.” „Nu toate muștele fac miere.” „Nu tot ce zboară se mănâncă.” „Nu vasul, dar ce pui în el miroase.” „Numai atunci când ultimul copac va muri, ultimul rău va fi otrăvit şi va fi prins ultimul peşte, ne vom da seama că banii nu pot fi mâncaţi.” „Numai cu vorba, nu se face ciorba.” „Numai dragostea face imposibilul posibil.” „Numai în pomul care nu face roade nu dă nimeni cu pietre.” „Numai prostul râde de ce își aduce aminte.” |
| O | P |
| „O generaţie plantează copaci şi alta se bucură de umbra lor.” „O greșeală cunoscută este mai bună decât un adevărat necunoscut.” „O picătură de dragoste face cât o tonă de dreptate .” „Ochii care nu se văd, se uită.” „Ochii înțeleptului văd mai departe.” „Ochii sunt oglinda inimii.” „Omul cât trăiește învată.” „Omul e dator să muncească, să nu-l găsească moartea șezând.” Munca sfințește locul.” „Omul face haina și nu haina pe om.” „Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.” „Omul lenes e bou la mâncare și vulpe la treabă.” „Omul nu se pricopseşte până nu munceşte.” „Omul nu trăiește să mănânce ci mănâncă să trăiasca.” „Omul sfințește locul, nu locul pe om.” „Omului cu stăruintă toate-i sunt cu putință.” „Oportunitatea bate la ușă o singură dată.” „Ora dimineții e aurul vieții.” „Orice să fie nou, numai prietenul să fie vechi.” |
„Pâinea agonisită cu sudoare are gust bun.” „Pământul rodește unde mâna muncește.” „Paza bună trece primejdia rea.” „Paza bună trece primejdia rea.” „Peștele de la cap se-mpute” „Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață .” „Ploaia din mai, face mălai.” „Plopul e destul de mare, dar pe dânsul poame n-are.” „Pofta vine mâncând.” „Pomul se cunoaște după roade și omul după fapte.” „Poţi cumpăra sânge cu bani, dar nu şi viaţa.” „Poţi să îi împrumuţi mai ieftin.” „Prea puțin ca să trăiești, prea mult ca să mori .” „Prietenia este un lucru atât de sfânt, încât chiar dacă va dura o singură zi ea nu trebuie uitată niciodată.” „Prietenia îndoieşte lucrurile şi îndulceşte necazurile.” „Prietenii adevăraţi îţi spun defectele verde în faţă.” „Prietenii rămân prieteni.” „Prietenul adevărat, avere nepreţuită.” „Prietenul bun e ca o pungă de bani.” „Prietenul la nevoie se cunoaște.” „Prost să fii, noroc să ai.” „Prostia și domnia se plătește.” „Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul! „Prostul nu se lasă până când nu spune tot ce știe .” „Punctualitatea-i politețea regilor .” |
| R | S, Ș |
| „Rabdă inimă și taci, că n-ai alta ce să faci.” „Rabdă suflete cât poți, nu-ți da taina către toți.” „Râde hârb de oală spartă.” „Râde prostul de neghiob.” „Rău faci, rău găsești.” „Rușinosul roade osul.” |
„S-a dus bou și a venit vacă.” „Să fii domn e o întâmplare, să fii om e lucru mare.” „Să stăm strâmb și să judecăm drept.” „Să stăm strâmb și să judecăm drept.” „Sacul gol nu stă în picioare.” „Sanătatea e cea mai mare avuție.” „Sângele apă nu se face.” „Sari din lac în puț.” „Sătulul nu crede flămândului.” „Și tăcerea e un răspuns.” „Singurul mod de a avea prieteni este de a fi tu însuți un bun prieten.” „Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești.”„Știe mocanul ce-i șofranul?” |
| T | U |
| „Tăcerea e de aur, vorba de argint.” „Tăcerea e floarea curată a dragostei.” „Tăcerea este un răspuns.” „Timpul descoperă toate.” „Timpul înseamnă bani, dar e foarte greu ca cineva să folosească bani pentru a obţine timp.” „Timpul vindecă toate.” „Ține minte, un prieten bun este greu de găsit.” „Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură! „Toamna se numără bobocii.” „Toate lucrurile sunt dificile înainte să fie uşoare.” „Toți copacii înfrunzesc dar nu toți rodesc.” „Trei în iubire sunt prea mulți „Trei lucruri nu știe omul: când se naște, când îl ia somnul și când moare.” |
„Ulciorul nu merge de multe ori la apă, ori se sparge ori se crapă.” „Un cerc de prieteni nu se face cu compasul.” „Un măr pe zi, ține doctorul la distanță.” „Un om cinstit e o comoară neprețuită.” „Un picior drept nu se teme de un pantof strâmb.” „Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.” „Unde nu-i cap, vai de picioare.” „Unde scoala se ivește, pământul se-mbogațește.” „Unde se cioplește, sar și așchii.” „Unde-s mulți, puterea crește.” „Urăște, în schimb, în tăcere.” „Urma scapă turma.” „Uşor de zis, greu de făcut.” |
| V | Z |
| „Viaţa nu-i aşa simplă ca şi cum ai travesa un câmp cu flori.” „Vinde pielea ursului din pădure.” „Vorba dulce, mult aduce.” „Vorba e de argint, tăcerea e de aur.” „Vorba multă, sărăcia omului.” „Vorbești de lup și lupul la ușă.” „Vrabia mălai visează, iar calicul praznicul.” „Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasmă! „Vulpea când nu ajunge la struguri, zice că-s acri.” |
„Zace pe moarte și ar mânca de toate.” „Ziua bună de dimineață se cunoaște.” „Ziua bună se cunoaște de dimineață.” |