Uraganul și butoaiele
La marginea orașului trăia un dogar. El n-avea de lucru și, firește, n-avea nici bani. Iarna se anunța aspră. În fiecare zi sufla un vânt puternic. Căsuța bietului dogar scârțâia …
Povesti
Unde-i capătul lumii?
Se zice că odată, demult, păsării karebinga 1 i s-a năzărit să zboare până la capătul lumii. S-a ridicat în văzduh de pe insula ei de baștină, Tanegașima, și s-a …
Unchiașul făcător de minuni
De mult, tare de mult, trăia odată un om bătrân, el și cu nevasta sa. Și oamenii aceștia îndrăgiseră un biet câine, pe care îl hrăneau cu pește și cu …
Un nume lung
Care era numele adevărat al lui Numaiceon nimeni nu știa. Cert este, că atunci când se născu pruncul, mama începu să-i născocească numele. Cineva îi spusese că oamenii care au …
Ultimul cântec
Toate acestea s-au întâmplat demult. Pe una dintre insulele Mațușima 1 trăia într-un templu un băiat pe nume Miacio. Era liniștit și gânditor. După înfățișare și purtări, semăna mai mult …
Ultimul braț al caracatiței
Trăia odinioară, lângă golful Șimoura, un pescar bătrân cu nevasta lui. De la o vreme, pe unchiaș îl încolțiră durerile de oase și căzu la pat. Îl îngriji bătrâna mult …
Ulciorul fermecat
Cândva, pe insula Miako, trăia un tânăr pescar, pe nume Masaria. Să tot fi avut vreo douăzeci de ani, nu mai mult. Odată, într-o seară cu lună plină, se duse …
Țăranul cel cumsecade
Un țăran înșeuă calul și plecă la oraș după târguieli, în oraș el cumpără douăsprezece putinele cu soia. — Mai mult de opt putinele nu va putea duce calul tău …
Țara oamenilor cu un singur ochi
Se povestește că odată, demult, trăia un om grozav de leneș, care pe deasupra se mai credea și grozav de isteț. Cum se apuca de-o treabă, cum o lăsa baltă: …
Tânguirea păpușilor
Cu mulți ani în urmă, prin așezările de munte venea un păpușar din insula Awagi 1, pe nume Masaiemon. Îi mersese faima pretutindeni, și pe bună dreptate, fiindcă își stăpânea …
Tăria dragostei de mamă
Trăiau cândva, la marginea unui târgușor, un moșneag cu baba lui. Cei doi își duceau zilele vânzând caramele moi, care prin partea locului se numesc ame. Odată, într-o seară târzie …
Trei comori
Trăia odată un țăran care avea trei feciori. Cel mai mare avea o fire blândă, era atât de sfios și de potolit, încât toți ai casei îl socoteau un prostănac. …